PREOŢII
Astăzi toţi credincioşii au fost făcuţi în Isus Hristos atât împăraţi, cât şi preoţi: “şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl…” (Apocalipsa 1:6). Câteodată se referă la credincioşi ca fiind o “preoţie împărătească”, datorită faptului că suntem atât împăraţi, cât şi preoţi. Asta nu înseamnă că nu mai am nevoie de un slujitor al lui Dumnezeu, tot aşa cum nu înseamnă că nu mai am nevoie de un preşedinte. Dumnezeu a dat guvernul (Romani 13:1-7, vezi GUVERNAREA) şi slujitori care să-i înveţe pe alţii Cuvântul Său şi să administreze ordonanţele bisericii (Efeseni 4:11, vezi Biserică, vezi PASTORII). A fi preot pentru Hristos este o poziţie pe care o are fiecare credincios, nu un nume folosit în Biblie atunci când se adresează unui credincios. Nici nu există în Biblie preoţi sau slujitori care să fi fost numiţi “Tată” sau “Părinte”, Biblia vorbeşte împotriva acestei practici “Şi „Tată” să nu numiţi pe nimeni pe pământ; pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.” (Matei 23:9) În contextul acestui pasaj, se vorbeşte despre “Cărturarii şi fariseii” (versetul 2, şi v13, v14, v15, v23, v25, v27, v29) care erau preoţi sau lideri religioşi, nu se vorbeşte despre părinţii (taţii) pământeşti, caz în care termenii aceştia sunt folosiţi în mod favorabil în multe locuri din Biblie, inclusiv în porunca a cincea (Deuteronom 5:16).
Asta înseamnă că nu mai am nevoie de un preot pentru a obţine acces la Dumnezeu, fiecare creştin poate merge direct la Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos. “Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:14-16) Astăzi, fiecare creştin poate să aducă o jertfă de mulţumire lui Dumnezeu şi să fie o lumină şi o mărturie pentru Hristos. La început, aceasta a fost dată naţiunii Israel: “Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.” (Exod 19:6) Dumnezeu a chemat acum pe fiecare credincios în Fiul Său să facă parte dintr-o naţiune de preoţi pentru El. “Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă…o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui…” (I Petru 2:5, 9).
Astăzi toţi credincioşii au fost făcuţi în Isus Hristos atât împăraţi, cât şi preoţi: “şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl…” (Apocalipsa 1:6). Câteodată se referă la credincioşi ca fiind o “preoţie împărătească”, datorită faptului că suntem atât împăraţi, cât şi preoţi. Asta nu înseamnă că nu mai am nevoie de un slujitor al lui Dumnezeu, tot aşa cum nu înseamnă că nu mai am nevoie de un preşedinte. Dumnezeu a dat guvernul (Romani 13:1-7, vezi GUVERNAREA) şi slujitori care să-i înveţe pe alţii Cuvântul Său şi să administreze ordonanţele bisericii (Efeseni 4:11, vezi Biserică, vezi PASTORII). A fi preot pentru Hristos este o poziţie pe care o are fiecare credincios, nu un nume folosit în Biblie atunci când se adresează unui credincios. Nici nu există în Biblie preoţi sau slujitori care să fi fost numiţi “Tată” sau “Părinte”, Biblia vorbeşte împotriva acestei practici “Şi „Tată” să nu numiţi pe nimeni pe pământ; pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.” (Matei 23:9) În contextul acestui pasaj, se vorbeşte despre “Cărturarii şi fariseii” (versetul 2, şi v13, v14, v15, v23, v25, v27, v29) care erau preoţi sau lideri religioşi, nu se vorbeşte despre părinţii (taţii) pământeşti, caz în care termenii aceştia sunt folosiţi în mod favorabil în multe locuri din Biblie, inclusiv în porunca a cincea (Deuteronom 5:16).
Asta înseamnă că nu mai am nevoie de un preot pentru a obţine acces la Dumnezeu, fiecare creştin poate merge direct la Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos. “Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:14-16) Astăzi, fiecare creştin poate să aducă o jertfă de mulţumire lui Dumnezeu şi să fie o lumină şi o mărturie pentru Hristos. La început, aceasta a fost dată naţiunii Israel: “Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.” (Exod 19:6) Dumnezeu a chemat acum pe fiecare credincios în Fiul Său să facă parte dintr-o naţiune de preoţi pentru El. “Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă…o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui…” (I Petru 2:5, 9).
