DANS (Vezi MUZICA)
DARURI DUHOVNICEŞTI
Fiecărui creştin i s-a dat cel puţin un dar duhovnicesc de la Dumnezeu. (I Petru 4:10, I Corinteni 12:8-12 şi capitolele 13-14, Efeseni 4:11-12 şi Romani 12:6-8) “Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei să-l întrebuințeze după măsura credinței lui. Cine este chemat la o slujbă să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții să se țină de învățătură. Cine îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inima largă. Cine cârmuiește să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie”. (Romani 12:6-8) Chiar şi fără să acordăm prea multă atenție versetelor de mai sus, este foarte clar faptul că noi ar trebui să ne concentrăm asupra darurilor care ni s-au dat. Atunci când cineva se pune la dispoziţia lucrării lui Dumnezeu, va observa că sunt anumite lucruri pe care le poate face mai bine decât alţii şi ar trebui să se concentreze asupra darului pe care-l are. Poate că o se mire de ce alţii nu văd nevoia de ajutor sau că trebuie să facă ceva, dar el vede lucrurile acestea pentru că Dumnezeu i-a dat dorinţa şi darul pentru nevoia prezentă. Şi dacă sunt bun într-un domeniu în care sunt dăruit, de ce să caut altul? Dumnezeu este cel care dă aceste daruri. În Vechiul Testament este un pasaj despre un bărbat numit Şamgar, care “a ucis șase sute de oameni dintre filisteni cu un otic de plug…” (Judecători 3:31). David nu a putut să folosească armura şi armele împăratului Saul, deoarece nu era obişnuit cu acestea, în schimb l-a omorât pe Goliat cu o praştie. (I Samuel 17:38-51) Pot fi date mai multe exemple de felul acesta, dar ideea este să foloseşti ceea ce Dumnezeu ţi-a dat ţie, asta va binecuvânta Dumnezeu şi vei reuşi să faci mai mult decât aceia care au ceea ce lumea crede că este mai important.
Darurile duhovniceşti sunt şi pentru a-i ajuta pe alţii, nu numai să ne zidească pe noi, ci pentru a zidi biserica. “Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii.” (I Corinteni 14:12)
Nu îngropa darul tău, deoarece vei da socoteală de cum va fi folosit, chiar dacă tu crezi că este nesemnificativ (Luca 19:20-23). În Ioan capitolul 6 sunt cinci mii de bărbaţi plus femei şi copii care au fost hrăniţi de către Hristos printr-o minune. Atunci când ucenicii au fost întrebaţi cum poate fi hrănită o aşa mulţime mare, Andrei a răspuns: “Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt acestea la atâția?” (Ioan 6:9). Hristos a primit acele pâini şi acei peştişori, i-a binecuvântat şi toţi au mâncat ceea ce a fost binecuvântat. Două lucruri au fost date lui Hristos şi două lucruri au fost binecuvântate. Dar eu cred că mai erau şi alţii acolo care aveau mâncare! Este greu de crezut că dintr-o mulţime aşa de mare de oameni, doar un singur băieţel a fost îndeajuns de deştept să aibă la el ceva mâncare, dar numai un băiețel a fost binevoitor! Dacă cineva ar fi spus “Am câteva smochine” sau stafide sau ceva brânză sau orice altceva ar fi avut și ar fi fost dispus să le pună în mâna lui Hristos, atunci Hristos le-ar fi binecuvântat și în loc de două lucruri, ar fi fost binecuvântate și date mulțimii cinci lucruri. De multe ori s-a spus: “Puținul este mult atunci când Dumnezeu este în acesta”, concentrează-te asupra a ceea ce ți-a dat Dumnezeu! “Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune.” (Ecleziastul 9:10)
DARURI DUHOVNICEŞTI
Fiecărui creştin i s-a dat cel puţin un dar duhovnicesc de la Dumnezeu. (I Petru 4:10, I Corinteni 12:8-12 şi capitolele 13-14, Efeseni 4:11-12 şi Romani 12:6-8) “Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei să-l întrebuințeze după măsura credinței lui. Cine este chemat la o slujbă să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții să se țină de învățătură. Cine îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inima largă. Cine cârmuiește să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie”. (Romani 12:6-8) Chiar şi fără să acordăm prea multă atenție versetelor de mai sus, este foarte clar faptul că noi ar trebui să ne concentrăm asupra darurilor care ni s-au dat. Atunci când cineva se pune la dispoziţia lucrării lui Dumnezeu, va observa că sunt anumite lucruri pe care le poate face mai bine decât alţii şi ar trebui să se concentreze asupra darului pe care-l are. Poate că o se mire de ce alţii nu văd nevoia de ajutor sau că trebuie să facă ceva, dar el vede lucrurile acestea pentru că Dumnezeu i-a dat dorinţa şi darul pentru nevoia prezentă. Şi dacă sunt bun într-un domeniu în care sunt dăruit, de ce să caut altul? Dumnezeu este cel care dă aceste daruri. În Vechiul Testament este un pasaj despre un bărbat numit Şamgar, care “a ucis șase sute de oameni dintre filisteni cu un otic de plug…” (Judecători 3:31). David nu a putut să folosească armura şi armele împăratului Saul, deoarece nu era obişnuit cu acestea, în schimb l-a omorât pe Goliat cu o praştie. (I Samuel 17:38-51) Pot fi date mai multe exemple de felul acesta, dar ideea este să foloseşti ceea ce Dumnezeu ţi-a dat ţie, asta va binecuvânta Dumnezeu şi vei reuşi să faci mai mult decât aceia care au ceea ce lumea crede că este mai important.
Darurile duhovniceşti sunt şi pentru a-i ajuta pe alţii, nu numai să ne zidească pe noi, ci pentru a zidi biserica. “Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii.” (I Corinteni 14:12)
Nu îngropa darul tău, deoarece vei da socoteală de cum va fi folosit, chiar dacă tu crezi că este nesemnificativ (Luca 19:20-23). În Ioan capitolul 6 sunt cinci mii de bărbaţi plus femei şi copii care au fost hrăniţi de către Hristos printr-o minune. Atunci când ucenicii au fost întrebaţi cum poate fi hrănită o aşa mulţime mare, Andrei a răspuns: “Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt acestea la atâția?” (Ioan 6:9). Hristos a primit acele pâini şi acei peştişori, i-a binecuvântat şi toţi au mâncat ceea ce a fost binecuvântat. Două lucruri au fost date lui Hristos şi două lucruri au fost binecuvântate. Dar eu cred că mai erau şi alţii acolo care aveau mâncare! Este greu de crezut că dintr-o mulţime aşa de mare de oameni, doar un singur băieţel a fost îndeajuns de deştept să aibă la el ceva mâncare, dar numai un băiețel a fost binevoitor! Dacă cineva ar fi spus “Am câteva smochine” sau stafide sau ceva brânză sau orice altceva ar fi avut și ar fi fost dispus să le pună în mâna lui Hristos, atunci Hristos le-ar fi binecuvântat și în loc de două lucruri, ar fi fost binecuvântate și date mulțimii cinci lucruri. De multe ori s-a spus: “Puținul este mult atunci când Dumnezeu este în acesta”, concentrează-te asupra a ceea ce ți-a dat Dumnezeu! “Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune.” (Ecleziastul 9:10)