NĂSCUT DIN NOU
Prima ta naştere nu este îndeajuns de bună pentru a merge în rai! Unii cred că, dacă s-au născut într-o “naţiune creştină”, s-au născut creştini. Nu am fost născuţi creştini, ci păcătoşi (Psalm 51:5); de aceea, Biblia spune că “Trebuie să vă naşteţi din nou!” Este multă confuzie cu privire la aceasta, deoarece noi toţi am auzit actori de la Holywood, oameni condamnaţi la moarte, politicieni etc., care au spus că sunt “născuţi din nou”, numai că mărturia lor nu este prea convingătoare. Cu toate acestea, Biblia spune “trebuie” să vă naşteţi din nou (Ioan 3:7). Este o naştere spirituală.
“Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” (Ioan 3:3-8)
Cea dintâi naştere este “naştere din apă” (versetul 5), când se rupe apa înainte de naştere. Următorul verset explică aceasta, numai că în loc de apă este numită naştere din “carne”, iar cuvântul “Duh” rămâne în ambele versete. Una dintre naşteri ne este dată de către mamele noastre (naşterea din “apă” sau “carne”), cealaltă ne este dată de către Duhul lui Dumnezeu (cu “D” mare). Naşterea fizică ne dă vreo 70 şi ceva ani de viaţă, pe când naşterea spirituală ne dă viaţă veşnică. Numai Duhul lui Dumnezeu poate da asta. Aceasta “nu vine de la voi”, nu este dar din partea bisericii sau a slujitorului acesteia, ci “este darul lui Dumnezeu” şi dacă îl vrem, atunci trebuie să mergem la El ca să-l primim! (Efeseni 2:8) Nu ne putem naşte spiritual singuri, după cum nici fizic nu ne-am dat naştere singuri. N-am putut merita, lucra, câştiga sau cumpăra naşterea fizică; este la fel şi cu naşterea spirituală. Altcineva a trebuit să ne dea naştere. Aşa cum mamele ne-au dat naşterea fizică, tot aşa Duhul Sfânt trebuie să ne dea naştere spirituală. Este totuşi o diferenţă majoră: în timp ce nu am avut nici un cuvânt la naşterea fizică, cea spirituală trebuie s-o cerem de la Dumnezeu. Fiindcă „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.” (Romani 10:13)
“Trebuie să vă naşteţi din nou.”, a spus Hristos. Pentru a “vedea” şi a “intra” în cer “trebuie” să fim născuţi din nou. (Ioan 3:3-7) Naşterea spirituală are loc atunci când ne încredem în Fiul lui Dumnezeu să ne mântuiască. Religia, botezul, Cina Domnului, sacramentele etc. sunt “lucruri” în care mulţi se-ncred, dar numai o persoană poate ierta păcatele! Numele acestei persoane este Isus Hristos şi a-I cere să te mântuiască nu este greu. “Cuvântul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este Cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi. Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.” (Romani 10:8-10)
“Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” Nu putem vedea vântul, ci numai ceea ce face în natură, la fel şi Duhul lui Dumnezeu, pe care nu-L putem vedea, dar putem vedea schimbările pe care Dumnezeu le aduce în viaţa cuiva atunci când Duhul Său intră în acea persoană. Aceasta poate fi ilustrată prin cineva care ia un porc, îl curăţă, îl parfumează, dar tot porc rămâne! Dintr-acela care vrea să se tăvălească în noroi, deoarece aceasta este firea cu care s-a născut. Singurul mod prin care ar putea cineva să determine un porc să nu se mai tăvălească în noroi ar fi să-i schimbe inima! Dacă ar putea un doctor să deschidă un porc şi să-i pună o inimă de miel, atunci când porcul s-ar trezi nu ar mai vrea să meargă în noroi, ci să rămână să se joace în iarbă împreună cu celelalte oi. Ne trebuie inimi noi! Da, creştinii pot încă să mai greşească şi să păcătuiască după ce sunt mântuiţi, aşa cum au făcut şi apostolul Petru sau Ioan. (Galateni 2:11, I Ioan 1:8-10). Dar când un miel cade în noroi, nu se simte bine, se simte murdar!
Omul are trei părţi “şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru…”. (I Tesaloniceni 5:23, vezi NATURA NOUĂ) Oricum, Biblia spune că noi am fost născuţi “morţi” din punct devedere spiritual (Efeseni 2:1-9). De aceea avem nevoie de naşterea spirituală din Dumnezeu, care are loc în clipa în care ne încredem în Fiul Său ca Mântuitor al nostru. Duhul Sfânt intră în duhul nostru născut mort şi ne dă viaţa Sa. “Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” (Romani 8:9, şi I Corinteni 6:19. Vezi MÂNTUIREA).
Prima ta naştere nu este îndeajuns de bună pentru a merge în rai! Unii cred că, dacă s-au născut într-o “naţiune creştină”, s-au născut creştini. Nu am fost născuţi creştini, ci păcătoşi (Psalm 51:5); de aceea, Biblia spune că “Trebuie să vă naşteţi din nou!” Este multă confuzie cu privire la aceasta, deoarece noi toţi am auzit actori de la Holywood, oameni condamnaţi la moarte, politicieni etc., care au spus că sunt “născuţi din nou”, numai că mărturia lor nu este prea convingătoare. Cu toate acestea, Biblia spune “trebuie” să vă naşteţi din nou (Ioan 3:7). Este o naştere spirituală.
“Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” (Ioan 3:3-8)
Cea dintâi naştere este “naştere din apă” (versetul 5), când se rupe apa înainte de naştere. Următorul verset explică aceasta, numai că în loc de apă este numită naştere din “carne”, iar cuvântul “Duh” rămâne în ambele versete. Una dintre naşteri ne este dată de către mamele noastre (naşterea din “apă” sau “carne”), cealaltă ne este dată de către Duhul lui Dumnezeu (cu “D” mare). Naşterea fizică ne dă vreo 70 şi ceva ani de viaţă, pe când naşterea spirituală ne dă viaţă veşnică. Numai Duhul lui Dumnezeu poate da asta. Aceasta “nu vine de la voi”, nu este dar din partea bisericii sau a slujitorului acesteia, ci “este darul lui Dumnezeu” şi dacă îl vrem, atunci trebuie să mergem la El ca să-l primim! (Efeseni 2:8) Nu ne putem naşte spiritual singuri, după cum nici fizic nu ne-am dat naştere singuri. N-am putut merita, lucra, câştiga sau cumpăra naşterea fizică; este la fel şi cu naşterea spirituală. Altcineva a trebuit să ne dea naştere. Aşa cum mamele ne-au dat naşterea fizică, tot aşa Duhul Sfânt trebuie să ne dea naştere spirituală. Este totuşi o diferenţă majoră: în timp ce nu am avut nici un cuvânt la naşterea fizică, cea spirituală trebuie s-o cerem de la Dumnezeu. Fiindcă „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.” (Romani 10:13)
“Trebuie să vă naşteţi din nou.”, a spus Hristos. Pentru a “vedea” şi a “intra” în cer “trebuie” să fim născuţi din nou. (Ioan 3:3-7) Naşterea spirituală are loc atunci când ne încredem în Fiul lui Dumnezeu să ne mântuiască. Religia, botezul, Cina Domnului, sacramentele etc. sunt “lucruri” în care mulţi se-ncred, dar numai o persoană poate ierta păcatele! Numele acestei persoane este Isus Hristos şi a-I cere să te mântuiască nu este greu. “Cuvântul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este Cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi. Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.” (Romani 10:8-10)
“Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” Nu putem vedea vântul, ci numai ceea ce face în natură, la fel şi Duhul lui Dumnezeu, pe care nu-L putem vedea, dar putem vedea schimbările pe care Dumnezeu le aduce în viaţa cuiva atunci când Duhul Său intră în acea persoană. Aceasta poate fi ilustrată prin cineva care ia un porc, îl curăţă, îl parfumează, dar tot porc rămâne! Dintr-acela care vrea să se tăvălească în noroi, deoarece aceasta este firea cu care s-a născut. Singurul mod prin care ar putea cineva să determine un porc să nu se mai tăvălească în noroi ar fi să-i schimbe inima! Dacă ar putea un doctor să deschidă un porc şi să-i pună o inimă de miel, atunci când porcul s-ar trezi nu ar mai vrea să meargă în noroi, ci să rămână să se joace în iarbă împreună cu celelalte oi. Ne trebuie inimi noi! Da, creştinii pot încă să mai greşească şi să păcătuiască după ce sunt mântuiţi, aşa cum au făcut şi apostolul Petru sau Ioan. (Galateni 2:11, I Ioan 1:8-10). Dar când un miel cade în noroi, nu se simte bine, se simte murdar!
Omul are trei părţi “şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru…”. (I Tesaloniceni 5:23, vezi NATURA NOUĂ) Oricum, Biblia spune că noi am fost născuţi “morţi” din punct devedere spiritual (Efeseni 2:1-9). De aceea avem nevoie de naşterea spirituală din Dumnezeu, care are loc în clipa în care ne încredem în Fiul Său ca Mântuitor al nostru. Duhul Sfânt intră în duhul nostru născut mort şi ne dă viaţa Sa. “Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” (Romani 8:9, şi I Corinteni 6:19. Vezi MÂNTUIREA).