ŞARPELE DE ARAMĂ
“Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi.” (Numeri 21:8-9) Şarpele de aramă a fost făcut de către Moise atunci când copiii lui Israel au fost muşcaţi în pustie de către şerpi veninoşi. De fiecare dată când cineva care era muşcat se uita la şarpele de aramă era vindecat şi trăia. Acesta este dat ca şi tip de mântuire de către Hristos, care a spus “Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:14-15). Fără îndoială că unii dintre israeliţi, atunci în pustie, au gândit: “nu ne poate ajuta cu nimic un şarpe de aramă atârnat pe un băţ.” Cei ce au crezut aşa au avut dreptate, pe ei nu i-a ajutat cu nimic! Şi aceia care au crezut poate s-au gândit: “Nu înţeleg cum ar putea ajuta, dar dacă este calea lui Dumnezeu, nu o să argumentez, ci o să mă uit la el şi o să trăiesc.” Şi aceştia au avut dreptate, deoarece, în clipa în care au privit la şarpe, au fost vindecaţi. La fel şi cu oricine se uită la Hristos pentru ca sufletul să-i fie mântuit.
Şarpele de aramă a fost distrus mai târziu de către un împărat bun, pe nume Ezechia, deoarece acesta ura idolatria. “A îndepărtat înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti, a tăiat Astarteile şi a sfărâmat în bucăţi şarpele de aramă pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră până atunci tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.” (II Împăraţi 18:4) Concordanţa Strong defineşte cuvântul “Nehuştan” ca fiind “ceva de aramă”; nu avea nici o putere în el, pentru că era doar o bucată de metal. Dacă împăratul Ezechia nu l-ar fi distrus, poate că şi astăzi ar mai fi fost folosit ca idol de către oameni, care i s-ar fi închinat, precum unele religii din zilele noastre, care ard tămâie şi se pleacă înaintea unor statuete (idoli) sau cruci (bucăţi de lemn, vezi CRUCE), în loc să se închine Persoanei care a murit pe cruce.
ȘTIINȚA
“Timoteie, păzește ce ți s-a încredințat; ferește-te de flecăriile lumești și de împotrivirile științei, pe nedrept numite astfel, pe care au mărturisit-o unii, și au rătăcit cu privire la credință.” (I Timotei 6:20-21) Mulți tineri au plecat la colegiu crezând Biblia și s-au întors de acolo cu credința zdruncinată sau furată de către învățăturile false ale unor profesori simpatici și glumeți, dar care nu au nici un pic de credință. “Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos.” (Coloseni 2:8) În Geneza este o lege a reproducerii care spune că fiecare se înmulțește “după soiul lor”. Aș vrea să fac o aplicație spirituală din aceasta, profesorii pierduți nu o să întărească credința ta, ci o să-ți dea ceea ce au, adică îndoiala. Toate se reproduc “după soiul lor”.
Nu sunt împotriva adevăratei științe sau a unei educații înalte, dar de ce să fii învățat de către profesori care nu cred, atunci când poți avea o educație care are în centru Biblia? (II Timotei 2:15) Astăzi sunt din fericire colegii și universități creștine care eliberează diplome pentru aproape fiecare domeniu și în care predau profesori care încep fiecare clasă cu o rugăciune și care sunt călăuziți de către Cuvântul lui Dumnezeu.
Un exemplu de știință falsă a zilelor noastre este teoria evoluției. Corpul uman este mult prea complex pentru a lua ființă în urma unor mutații aleatoare sau la întâmplare. Hristos nu a mințit atunci când a spus: “Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.” (Ioan 3:20) Dacă cineva nu vrea să-și predea viața lui Dumnezeu, atunci nu va asculta învățăturile despre cum a fost creat de către Dumnezeu, el nu va veni “la lumină”. Este o rezistență față de adevăr și o suprimare a adevărului despre creație, deoarece aceasta ne îndrumă către Creatorul nostru, care ne arată atât nevoia noastră de iertare, cât și faptul că vom da socoteală înaintea Lui. Este mai mult decât o dezbatere în ora de biologie cu privire la cine are și cine nu are dreptate. Ceea ce crede un om despre aceasta va afecta felul în care acesta va trăi, felul în care se va privi pe el, dar și lumea înconjurătoare. Sunt multe pagini de internet care prezintă creaționismul științific și descoperă erorile teoriei evoluționiste. (Vezi CREAȚIA)
“Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi.” (Numeri 21:8-9) Şarpele de aramă a fost făcut de către Moise atunci când copiii lui Israel au fost muşcaţi în pustie de către şerpi veninoşi. De fiecare dată când cineva care era muşcat se uita la şarpele de aramă era vindecat şi trăia. Acesta este dat ca şi tip de mântuire de către Hristos, care a spus “Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:14-15). Fără îndoială că unii dintre israeliţi, atunci în pustie, au gândit: “nu ne poate ajuta cu nimic un şarpe de aramă atârnat pe un băţ.” Cei ce au crezut aşa au avut dreptate, pe ei nu i-a ajutat cu nimic! Şi aceia care au crezut poate s-au gândit: “Nu înţeleg cum ar putea ajuta, dar dacă este calea lui Dumnezeu, nu o să argumentez, ci o să mă uit la el şi o să trăiesc.” Şi aceştia au avut dreptate, deoarece, în clipa în care au privit la şarpe, au fost vindecaţi. La fel şi cu oricine se uită la Hristos pentru ca sufletul să-i fie mântuit.
Şarpele de aramă a fost distrus mai târziu de către un împărat bun, pe nume Ezechia, deoarece acesta ura idolatria. “A îndepărtat înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti, a tăiat Astarteile şi a sfărâmat în bucăţi şarpele de aramă pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră până atunci tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.” (II Împăraţi 18:4) Concordanţa Strong defineşte cuvântul “Nehuştan” ca fiind “ceva de aramă”; nu avea nici o putere în el, pentru că era doar o bucată de metal. Dacă împăratul Ezechia nu l-ar fi distrus, poate că şi astăzi ar mai fi fost folosit ca idol de către oameni, care i s-ar fi închinat, precum unele religii din zilele noastre, care ard tămâie şi se pleacă înaintea unor statuete (idoli) sau cruci (bucăţi de lemn, vezi CRUCE), în loc să se închine Persoanei care a murit pe cruce.
ȘTIINȚA
“Timoteie, păzește ce ți s-a încredințat; ferește-te de flecăriile lumești și de împotrivirile științei, pe nedrept numite astfel, pe care au mărturisit-o unii, și au rătăcit cu privire la credință.” (I Timotei 6:20-21) Mulți tineri au plecat la colegiu crezând Biblia și s-au întors de acolo cu credința zdruncinată sau furată de către învățăturile false ale unor profesori simpatici și glumeți, dar care nu au nici un pic de credință. “Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos.” (Coloseni 2:8) În Geneza este o lege a reproducerii care spune că fiecare se înmulțește “după soiul lor”. Aș vrea să fac o aplicație spirituală din aceasta, profesorii pierduți nu o să întărească credința ta, ci o să-ți dea ceea ce au, adică îndoiala. Toate se reproduc “după soiul lor”.
Nu sunt împotriva adevăratei științe sau a unei educații înalte, dar de ce să fii învățat de către profesori care nu cred, atunci când poți avea o educație care are în centru Biblia? (II Timotei 2:15) Astăzi sunt din fericire colegii și universități creștine care eliberează diplome pentru aproape fiecare domeniu și în care predau profesori care încep fiecare clasă cu o rugăciune și care sunt călăuziți de către Cuvântul lui Dumnezeu.
Un exemplu de știință falsă a zilelor noastre este teoria evoluției. Corpul uman este mult prea complex pentru a lua ființă în urma unor mutații aleatoare sau la întâmplare. Hristos nu a mințit atunci când a spus: “Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.” (Ioan 3:20) Dacă cineva nu vrea să-și predea viața lui Dumnezeu, atunci nu va asculta învățăturile despre cum a fost creat de către Dumnezeu, el nu va veni “la lumină”. Este o rezistență față de adevăr și o suprimare a adevărului despre creație, deoarece aceasta ne îndrumă către Creatorul nostru, care ne arată atât nevoia noastră de iertare, cât și faptul că vom da socoteală înaintea Lui. Este mai mult decât o dezbatere în ora de biologie cu privire la cine are și cine nu are dreptate. Ceea ce crede un om despre aceasta va afecta felul în care acesta va trăi, felul în care se va privi pe el, dar și lumea înconjurătoare. Sunt multe pagini de internet care prezintă creaționismul științific și descoperă erorile teoriei evoluționiste. (Vezi CREAȚIA)
