IADUL
Sondajele au arătat în mod constant că sunt mai mulţi aceia care cred în rai decât aceia care cred în iad. Este ciudat, deoarece Biblia este sursa de credinţă în amândouă şi Hristos a vorbit şi despre una şi despre cealaltă. Cum poate spune cineva că ce a spus Hristos despre rai este adevărat, dar nu şi ce a spus despre iad? “Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.” (Matei 25:46) “Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!” (Matei 25:41) Iadul a fost iniţial pregătit pentru diavol şi pentru îngerii lui căzuţi, dar mai târziu a fost “lărgit” (Isaia 5:14), pentru a include şi oamenii care-L vor respinge pe Hristos ca Mântuitor. (Matei 25:41-46)
Unul dintre cuvintele Noului Testament, care este tradus “iad”, este “gheena” şi Strong’s spune: “Iadul este locul pedepsei viitoare numit “Gheena” sau “Gheena cu foc”. Acesta are ca origine Valea lui Hinom, la sud de Ierusalim, locul unde erau aruncate şi arse toate gunoaiele şi animalele moarte”. Strong’s merge mai departe, spunând că este groapa de gunoi care întotdeauna arde mocnit şi că este folosită ca simbol pentru iad.
Unii au spus că iadul nu este altceva decât mormântul, dar când se vorbeşte despre iad în Biblie, se vorbeşte şi despre “foc” şi “chin” (Apocalipsa 14:11). Unii au crezut că iadul durează doar câteva secunde, necesare arderii celor pierduţi (anihilării), dar Scriptura ne învaţă că “Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă …” (Apocalipsa 14:11, vezi şi II Petru 2:4). Nu este doar un cuvânt sau un gând, ci un “loc” (Luca 16:28). Pasajul din Luca 16:19-31, care vorbeşte de asemenea despre iad, este socotit de unii ca fiind o pildă, ca şi cum nu ar fi adevărat. Haideţi, de dragul contrazicerii, să pretindem că este într-adevăr o pildă, atunci, de ce ar fi vorbit Hristos despre iad, dacă nu ar fi fost adevărat; ne-ar fi înşelat El, lăsându-ne o impresie falsă? Sigur că Hristos a vorbit despre iad şi în alte locuri, dar nu este nici o pildă care să conţină numele cuiva, precum în pasajul din Luca 16:19-31, unde întâlnim atât numele lui “Lazăr” cât şi pe cel al lui “Avraam”, cei doi fiind înregistraţi în istoria omenirii.
Am auzit oameni spunând: “Sunt prea educat şi am o cultură prea vastă ca să cred în iad”. Aceştia sunt într-adevăr “prea” educaţi şi au o cultură mult “prea” vastă. Sfatul meu pentru ei este să se smerească şi să creadă în Isus Hristos. Sunt oameni educaţi şi oameni de cultură atât în iad cât şi în rai, dar, din nefericire, mai mulţi dintre ei sunt în iad (Matei 7:13-14).
Isus a spus că diavolul este “mincinos” (Ioan 8:44), deci ce credeţi că va spune despre iad? Vrea diavolul ca oamenii să se întoarcă la Isus şi astfel să scape de mânia viitoare? Sau mai degrabă ar spune: “Iadul nu este real, nu te-ngrijora cu privire la acesta.” Ar trebui să-L credem pe Hristos sau pe diavol care este “mincinos”? Unii gândesc: “Am timp destul să mă pocăiesc.” Dar Biblia spune: “Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.” (Proverbe 27:1) “Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuiri.” (II Corinteni 6:2) Unii au spus ca pe o glumă: “Toţi prietenii sunt acolo şi o să ne distrăm de minune”. Numai duşmanii tăi ar vrea ca tu să mergi în iad. Dacă ai vreun prieten sau vreo rudă în iad, aceştia ar spune despre tine şi ceilalţi dragi lor “să nu vină şi ei în acest loc de chin”. (Luca 16:28).
Iadul este un loc pentru “după” moarte, “Vă spun vouă, prietenii Mei: să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic. Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.” (Luca 12:4-5) Temeţi-vă de Hristos, care are “cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor”. (Apocalipsa 1:18) Dacă nu ar exista iadul, atunci nu ar trebui să ne “temem” că ar fi ceva rău după moarte! “Păcătoşii sunt îngroziţi în Sion; un tremur a apucat pe cei nelegiuiţi care zic: „Cine din noi va putea să rămână lângă un foc mistuitor? Cine din noi va putea să rămână lângă nişte flăcări veşnice?” (Isaia 33:14)
Este un pasaj interesant în cartea lui Isaia despre starea finală, când trăim în veşnicie şi Dumnezeu va şterge amintirile noastre de pe pământ: “Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte. Ci vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie pentru cele ce voi face” (Isaia 65:17-18). Motivul pentru care nu ne vom mai aduce aminte este acela că Dumnezeu vrea să ne “bucurăm şi veselim pe vecie”. Nu ne vom putea bucura pe vecie aducându-ne aminte de lumea aceasta şi de cei dragi care nu vor fi cu noi în rai. Este mama ta mântuită? Dar tatăl tău? Sunt fraţii sau surorile tale, rudele, vecinii sau prietenii mântuiţi? Dacă vrei să-i vezi în rai, ai nevoie de dragoste şi curaj să le spui acum despre Isus, Mântuitorul tău, despre cât de mult îi iubeşte, pentru că în rai nici nu o să-ţi mai aminteşti de ei. (Vezi STAREA FINALĂ)
Sondajele au arătat în mod constant că sunt mai mulţi aceia care cred în rai decât aceia care cred în iad. Este ciudat, deoarece Biblia este sursa de credinţă în amândouă şi Hristos a vorbit şi despre una şi despre cealaltă. Cum poate spune cineva că ce a spus Hristos despre rai este adevărat, dar nu şi ce a spus despre iad? “Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.” (Matei 25:46) “Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!” (Matei 25:41) Iadul a fost iniţial pregătit pentru diavol şi pentru îngerii lui căzuţi, dar mai târziu a fost “lărgit” (Isaia 5:14), pentru a include şi oamenii care-L vor respinge pe Hristos ca Mântuitor. (Matei 25:41-46)
Unul dintre cuvintele Noului Testament, care este tradus “iad”, este “gheena” şi Strong’s spune: “Iadul este locul pedepsei viitoare numit “Gheena” sau “Gheena cu foc”. Acesta are ca origine Valea lui Hinom, la sud de Ierusalim, locul unde erau aruncate şi arse toate gunoaiele şi animalele moarte”. Strong’s merge mai departe, spunând că este groapa de gunoi care întotdeauna arde mocnit şi că este folosită ca simbol pentru iad.
Unii au spus că iadul nu este altceva decât mormântul, dar când se vorbeşte despre iad în Biblie, se vorbeşte şi despre “foc” şi “chin” (Apocalipsa 14:11). Unii au crezut că iadul durează doar câteva secunde, necesare arderii celor pierduţi (anihilării), dar Scriptura ne învaţă că “Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă …” (Apocalipsa 14:11, vezi şi II Petru 2:4). Nu este doar un cuvânt sau un gând, ci un “loc” (Luca 16:28). Pasajul din Luca 16:19-31, care vorbeşte de asemenea despre iad, este socotit de unii ca fiind o pildă, ca şi cum nu ar fi adevărat. Haideţi, de dragul contrazicerii, să pretindem că este într-adevăr o pildă, atunci, de ce ar fi vorbit Hristos despre iad, dacă nu ar fi fost adevărat; ne-ar fi înşelat El, lăsându-ne o impresie falsă? Sigur că Hristos a vorbit despre iad şi în alte locuri, dar nu este nici o pildă care să conţină numele cuiva, precum în pasajul din Luca 16:19-31, unde întâlnim atât numele lui “Lazăr” cât şi pe cel al lui “Avraam”, cei doi fiind înregistraţi în istoria omenirii.
Am auzit oameni spunând: “Sunt prea educat şi am o cultură prea vastă ca să cred în iad”. Aceştia sunt într-adevăr “prea” educaţi şi au o cultură mult “prea” vastă. Sfatul meu pentru ei este să se smerească şi să creadă în Isus Hristos. Sunt oameni educaţi şi oameni de cultură atât în iad cât şi în rai, dar, din nefericire, mai mulţi dintre ei sunt în iad (Matei 7:13-14).
Isus a spus că diavolul este “mincinos” (Ioan 8:44), deci ce credeţi că va spune despre iad? Vrea diavolul ca oamenii să se întoarcă la Isus şi astfel să scape de mânia viitoare? Sau mai degrabă ar spune: “Iadul nu este real, nu te-ngrijora cu privire la acesta.” Ar trebui să-L credem pe Hristos sau pe diavol care este “mincinos”? Unii gândesc: “Am timp destul să mă pocăiesc.” Dar Biblia spune: “Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.” (Proverbe 27:1) “Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuiri.” (II Corinteni 6:2) Unii au spus ca pe o glumă: “Toţi prietenii sunt acolo şi o să ne distrăm de minune”. Numai duşmanii tăi ar vrea ca tu să mergi în iad. Dacă ai vreun prieten sau vreo rudă în iad, aceştia ar spune despre tine şi ceilalţi dragi lor “să nu vină şi ei în acest loc de chin”. (Luca 16:28).
Iadul este un loc pentru “după” moarte, “Vă spun vouă, prietenii Mei: să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic. Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.” (Luca 12:4-5) Temeţi-vă de Hristos, care are “cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor”. (Apocalipsa 1:18) Dacă nu ar exista iadul, atunci nu ar trebui să ne “temem” că ar fi ceva rău după moarte! “Păcătoşii sunt îngroziţi în Sion; un tremur a apucat pe cei nelegiuiţi care zic: „Cine din noi va putea să rămână lângă un foc mistuitor? Cine din noi va putea să rămână lângă nişte flăcări veşnice?” (Isaia 33:14)
Este un pasaj interesant în cartea lui Isaia despre starea finală, când trăim în veşnicie şi Dumnezeu va şterge amintirile noastre de pe pământ: “Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte. Ci vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie pentru cele ce voi face” (Isaia 65:17-18). Motivul pentru care nu ne vom mai aduce aminte este acela că Dumnezeu vrea să ne “bucurăm şi veselim pe vecie”. Nu ne vom putea bucura pe vecie aducându-ne aminte de lumea aceasta şi de cei dragi care nu vor fi cu noi în rai. Este mama ta mântuită? Dar tatăl tău? Sunt fraţii sau surorile tale, rudele, vecinii sau prietenii mântuiţi? Dacă vrei să-i vezi în rai, ai nevoie de dragoste şi curaj să le spui acum despre Isus, Mântuitorul tău, despre cât de mult îi iubeşte, pentru că în rai nici nu o să-ţi mai aminteşti de ei. (Vezi STAREA FINALĂ)
