CELIBATUL (necăsătorit şi abstinent de la sex)
Unele biserici au cerinţa ca slujitorii să se abţină de la căsătorie, asta ducând la o rată mai mare a imoralităţii. Învăţătura aceasta este contrară Scripturii. Majoritatea apostolilor au avut o nevastă (I Corinteni 9:5), precum Petru (Matei 8:14). Scriptura spune că “oprirea căsătoriei” este una dintre “învăţăturile dracilor” (I Timotei 4:1-3).
A nu se confunda cu cineva care a ales voluntar o astfel de viaţă (Matei 19:10-12 şi apostolul Pavel, de asemenea, I Corinteni 7:7-9). Hristos ne-a avertizat că nu toţi pot să facă asta: “Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească.” (Matei 19:12) Apostolul Pavel, care nu a fost căsătorit şi care a concluzionat că astfel are mai mult timp pentru lucrare, a spus celorlalţi că “nu fac din el o poruncă” şi i-a prevenit că “este mai bine să se căsătorească decât să ardă.” (I Corinteni 7:6, 9) Fiecare bărbat sau femeie care ia în considerare un legământ de celibat sau o viaţă fără mariaj trebuie să înţeleagă că pentru majoritatea oamenilor Dumnezeu nu a intenţionat o astfel de viaţă, deoarece ne naştem cu o dorinţă naturală de a avea soţ/soţie şi familie.
Într-un singur loc se vorbeşte despre abstinenţă în interiorul familiei (I Corinteni 7:2-5) şi aceasta cu instrucţiuni foarte bine definite. Soţul, dar şi soţia, trebuie “să-şi împlinească datoria” unul faţă de celălalt şi li se spune “Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi….” Excepţie se face numai atunci când amândoi se pun de acord “decât doar prin bună învoială” pentru “ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea”, şi aceasta limitată numai “pentru un timp”, după care cuplul trebuie “să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.”
Unele biserici au cerinţa ca slujitorii să se abţină de la căsătorie, asta ducând la o rată mai mare a imoralităţii. Învăţătura aceasta este contrară Scripturii. Majoritatea apostolilor au avut o nevastă (I Corinteni 9:5), precum Petru (Matei 8:14). Scriptura spune că “oprirea căsătoriei” este una dintre “învăţăturile dracilor” (I Timotei 4:1-3).
A nu se confunda cu cineva care a ales voluntar o astfel de viaţă (Matei 19:10-12 şi apostolul Pavel, de asemenea, I Corinteni 7:7-9). Hristos ne-a avertizat că nu toţi pot să facă asta: “Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească.” (Matei 19:12) Apostolul Pavel, care nu a fost căsătorit şi care a concluzionat că astfel are mai mult timp pentru lucrare, a spus celorlalţi că “nu fac din el o poruncă” şi i-a prevenit că “este mai bine să se căsătorească decât să ardă.” (I Corinteni 7:6, 9) Fiecare bărbat sau femeie care ia în considerare un legământ de celibat sau o viaţă fără mariaj trebuie să înţeleagă că pentru majoritatea oamenilor Dumnezeu nu a intenţionat o astfel de viaţă, deoarece ne naştem cu o dorinţă naturală de a avea soţ/soţie şi familie.
Într-un singur loc se vorbeşte despre abstinenţă în interiorul familiei (I Corinteni 7:2-5) şi aceasta cu instrucţiuni foarte bine definite. Soţul, dar şi soţia, trebuie “să-şi împlinească datoria” unul faţă de celălalt şi li se spune “Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi….” Excepţie se face numai atunci când amândoi se pun de acord “decât doar prin bună învoială” pentru “ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea”, şi aceasta limitată numai “pentru un timp”, după care cuplul trebuie “să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.”
