ÎMBRĂCĂMINTEA
Încă de când Adam și Eva au căzut în păcat, Dumnezeu a vrut ca trupurile noastre să fie acoperite (Geneza 3:21), acesta fiind scopul principal al îmbrăcămintei – să acopere trupurile noastre.
Hainele vorbesc! Îmbrăcămintea poate arăta respectul sau lipsa acestuia față de alții sau față de sine. Sau dacă cuiva îi pasă sau nu de înfățișare. Sau dacă îi pasă de ce zic alții dacă se îmbracă nepotrivit pentru nuntă, funeralii sau muncă. Nu ne îmbrăcăm pentru munca într-un șantier la fel cu un job într-o clădire de birouri. Cineva ar putea purta o anumită îmbrăcăminte doar datorită prietenilor săi sau pentru că este la modă, fără să-și dea seama că hainele spun ceva despre acesta care poate nu este adevărat. Dacă o femeie se îmbracă provocator doar datorită faptului că este la modă, chiar dacă este o persoană morală, bărbații vor înțelege altceva. Și chiar dacă nu întotdeauna este cazul, totuși unii interpretează neglijența în alegerea hainelor cum că “nu sunt destul de importanți ca să te îmbraci frumos pentru ei”.
Moda și capriciile au câteodată asupra noastră un efect mai mare decât ne dăm noi seama. Degeaba se plâng părinții de hainele care le poartă copilul la școală, că nu se schimbă nimic cu privire la asta, dar dacă vreunul din grupul de prieteni ai acestuia fac mișto pe seama acelor haine, acesta nu le va mai purta niciodată. Cineva poate purta anumite haine nu pentru că îi place ci pentru că dorește să fie acceptat. Ați văzut doamne mai în vârstă care doresc să pară mai tinere și astfel poartă o fustă mai scurtă? Piercing-urile, hainele murdare, bărbile nerase, coafurile (vezi COAFURI) și tatuajele fac parte din înfățișarea cuiva, înfățișare care poate fi acceptată de unii dar nu și de alții. Armata, companiile aeriene și marile corporații, toate au anumite standarde cu privire la îmbrăcăminte și păr.
Hainele pot înșela. Sunt oameni care chiar dacă se îmbracă în mod conservator sunt totuși răi, chiar dacă înfățișarea lor este acceptabilă pentru majoritate. Și inversul este de asemenea adevărat. Mesajele imprimate pe haine învață câteodată lucruri greșite. Corect sau greșit, conștient sau inconștient, hainele care le purtăm determină în parte modul în care suntem priviți, în special prima impresie.
Este o expresie: “Cu cât îți limitezi mai mult drepturile, cu atât mai departe vei ajunge”. Chiar dacă aș avea dreptul să mă îmbrac într-un anumit fel , ajută aceasta cauzei lui Hristos, sau va face ca să nu fiu luat în serios? Isus a spus că noi suntem “lumina lumii”.
A purta haine colorate sau atractive nu este greșit, așa cum nu este greșit ca o mireasă și un ginere să se îmbrace frumos la nunta lor, sau să porți ca Iosif o “haină pestriță” (Geneza 37:3). Totuși, hainele strâmte, transparente sau care evidențiază formele pot atrage atenția asupra corpului. Hainele pentru bărbați și cele pentru femei ar trebui să fie diferite. “Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău” (Deuteronom 22:5)
“Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase” (1 Timotei 2:9–10). Am auzit acest pasaj interpretat cum că femeile nu ar trebui să poarte inele de aur, bijuterii sau să-și coafeze părul. Pasajul paralel cu acesta explică: “Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbracarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu” (1 Petru 3:3–4). Ideea este că accentul cu privire la cum se îmbracă o femeie trebuie să fie pe partea din interior nu pe partea exterioară. Sunt femei și bărbați care petrec perioade mari de timp cu aranjarea părții exterioare și doar foarte puțin timp sau deloc cu ceea ce este important înaintea lui Dumnezeu, interiorul: “ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit”. Pasajul de mai sus nu înseamnă că femeile nu pot să se coafeze sau să poarte bijuterii pentru că spune și că podoaba lor nu trebuie să fie în “îmbrăcarea hainelor”. Cu siguranță că Dumnezeu nu vrea ca femeile să umble dezbrăcate, ci vrea ca acestea să pună accentul pe partea interioară nu cea exterioară. Dumnezeu vrea să sublinieze nevoia ca femeile să se îmbrace în “chip cuviincios”.
Atât femeile cât și bărbații ar trebui să se îmbrace în chip cuviincios, totuși, bărbații în special, sunt aceia care au probleme cu poftele, ei fiind aceia care achiziționează cel mai des materiale pornografice. Și chiar dacă rochia sau fusta acoperă destul de bine corpul, doamnele care poartă haine strâmte, intenționat sau nu, acestea atrag atenția asupra lor. Biblia ne învață că nu ar trebui să facem pe alții să se poticnească. “ Bine este să nu mănânci carne, să nu bei vin și să te ferești de orice lucru care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire” (Romani 14:21). “Luați seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi” (1 Corinteni 8:9)
“Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele” (Geneza 3:7). Dumnezeu nu a acceptat șorțurile lor din frunze. “ Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui haine de piele și i-a îmbrăcat cu ele” (Geneza 3:21). “Când a auzit Simon Petru că este Domnul, și-a pus haina pe el și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat in mare” (Ioan 21:7). Nu este ușor să înoți cu haina pe tine. Chiar dacă Petru era acoperit de la brâu în jos, când oamenii se apropie de Domnul, aceștia pun hainele pe ei. Celui rău nu-i place standardele lui Dumnezeu: “L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulți draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină” (Luca 8:27).
Geneza 35:2-3 spune: “Iacov a zis casei lui și tuturor celor ce erau cu el: "Scoateți dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curățați-vă și schimbați-vă hainele, ca să ne sculăm și să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu și care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o”. În copilărie ziceam că nu contează pentru Dumnezeu cum ne îmbrăcăm când mergem la biserică, și mă credeam deștept din cauza asta. Atunci când Iacov și-a adus familia la Betel (Casa lui Dumnezeu) a spus: “curățați-vă și schimbați-vă hainele”. Să porți hainele cele mai bune pentru Casa lui Dumnezeu înseamnă să Îi dai cinste. Dacă tot ce ai este găurit, Dumnezeu știe. Totodată știe și dacă ai ceva mai frumos dar nu vrei să porți pentru El. “Atunci David s-a sculat de la pământ. S-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele; apoi s-a dus în Casa Domnului și s-a închinat …” (2 Samuel 12:20; vezi LEGALSIM).
ÎNĂLŢAREA
Se referă la înălţarea lui Isus Hristos. Aceasta a avut loc la patruzeci de zile după învierea Lui, atunci când S-a ridicat la cer în timp ce apostolii Îl priveau. Isus se va întoarce într-o zi în mod vizibil, aşa cum S-a înălţat la cer. “Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.” (Faptele Apostolilor 1:11, vezi şi Matei 24:26-27)
